Când te judeci cu mașerul și te rade grefierul…

justitia4
scuze, dar încă n-am aflat cine este autorul imaginii, mai caut și voi completa ulterior…

Nefiind acasă și primind telefon că sunt iarăși citat în R, mi-a venit lehamite și mi-am zis că pas. Dacă vor să mă cheme să o facă așa cum scrie la carte, nu de pe azi pe mâine! Viermele curiozității intrase însă în mine și mă rodea. Dau telefon înapoi și întreb: bine, bine, sunt citat la tribunal dar ce naiba mai vrea? Nu scrie nimic, doar atâta este, o citație! De îndreptarea erorii materiale…

Asta nu-i nimic, zic eu din nou, așa că pas! O să expediez o cerere de amânare, să-mi trimită și acțiunea reclamantei, nu mă plimb eu pe drumuri că așa vrea tanda și manda. Dar viermele roade. Ajung acasă, noaptea, mă uit în codul de procedură, și în ăla nou și în cel vechi, în ambele e la fel, te cheamă instanța doar dacă are nevoie de lămuriri. Mă suc eu și mă frământ, ce să fac, n-aveam chef de mers, dar o știam pe fosta că e bestie, urâtă și joacă murdar și mă temeam că iar mă pune la pământ cu un pumn în gură pe când mă uit la stele…

De ce mă cheamă? Ce lămuriri are nevoie instanța? Să nu fi calculat bine partajul, mașerul iarăși vrea bani, ce naiba o fi!? Bine, zic eu, ca să dorm măcar de mâine încolo, o să mă duc, lua-le-ar naiba de foste neveste, că astea-s bune doar în pământ! Să văd ce vrea…

Ajung și mă uit la avizier. Procesul meu nu e niciunde afișat, nu știu în ce sală, ăștia-s aiuriți cu toții. Mă duc la arhivă, zice arhivarul de acolo că da domnule, așa este, astăzi se judecă, ce naiba, zice el, nu e afișat? Nu e zic eu! Păi și eu știam că grefierul e-n concediu, zice el. Și eu ce fac, zic? Mă duc să văd, zice el și chiar se duce. Și se-ntoarce, du-te domnule acasă, că se judecă-n camera de consiliu, nu e nevoie de tine. Asta știam și eu! Dar de ce m-a citat?

Eram plecat deja. Alt vierme mă chinuie: ce o fi-n dosar? Ce mai vrea mașerul? Mă-ntorc. Zic arhivarului, dă-mi domnule să văd dosarul, ce naiba, vin atâta drum și degeaba, ce dacă-i grefieul în concediu!? Pleacă arhivarul și după o vreme mă cheamă să-mi arate dosarul. Da, așa cum m-am gândit, redactaseră greșit o cifră și mașerul a cerut îndreptarea erorii. Sunt aiuriți și stresați zic eu, dar de ce m-au citat, că nu era nevoie!? Sunt zăpăciți, zice un prieten întâlnit pe holul tribunalului, mai ales acum cu întâlnirea dintre noul și vechiul cod de procedură civilă. Ce drac de zăpăceală, zic eu, că-n ambele coduri e la fel chestia asta cu îndreptarea erorii materiale?! Trebuie să mai ții cont că sunt zăpăciți și de felul lor, mai insistă amicul!

Ziua asta am trecut-o la capitolul celor fără rost. Cu chletuieli și aiureli…

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*