Cum se transformă omul în băsist…

Pe vremea când lucram pentru PrimaTV, demult, mai spre începutul emisiei postului, o mașină se urcase într-un pom de la marginea șoselei. Accidentul era caraghios,  era o Dacie veche și dacă nu era vorba de necazul omului, un bade dintr-un sat, îți venea să râzi din toată inima. Am sunat la redacție la București să-i întreb, vor materialul sau nu? Nu i-a interesat descrierea, ci doar dacă sunt morți, răniți grav și câți. Din fericire, nimeni nu era rănit. Materialul nu era interesant.

Vreo două sute de sindicaliști au ieșit în stradă într-o manifestare spontană și mergeau spre prefectură, nu mai țin minte pentru ce motiv. Orașul se întorsese însă pe dos și blocaseră circulația. Nu era o știre, trebuia să fie măcar vreo 500 de oameni.

Într-o noapte, un tip amenințase un șofer de taxi cu pistolul, îl jefuise și după ce l-a legat și i-a pus căluș la gură a fugit, iar pe taximetrist l-a lăsat undeva la intrarea în oraș. Șoferul a fost găsit după câteva ore, aproape leșinat de frig și cu mâinile amorțite, căci sfoara legăturii aproape că-i intrase în carne. Ei, da, asta era o informație pentru știrile de după masă! Nu aveam însă nicio imagine cu care să ilustrăm materialul, așa că am cumpărat un pistol de jucărie (semăna leit cu o armă adevărată!) și împreună cu operatorul și un prieten am început să reconstituim scena, iar informațiile erau luate din comunicatul poliției.

Pe vremea aceea nu se transmitea așa de ușor un material filmat. Epoca digitală încă nu a pus stăpânire pe tot ce se vede și tot ce se aude. Ca să difuzezi un material trebuia să mergi la releul de pe Semenic, să transmiți cu vreo două ore înainte de jurnalul știrilor. Asta dacă la prima impresie șefilor din redacție li se părea interesantă informația și o considerau urgentă. Dacă materialul merita publicat, dar nu sub imperiul concurenței cu alte televiziuni, atunci se filma pe o casetă VHS și seara se dădea nașului de la acceleratul de București. Ceferistul o dădea apoi dimineața unui șofer de la PrimaTV care o ducea în studio pentru a fi disecată și montată.

Desigur că pe traseul acesta destul de complicat al transmiterii se puteau întâmpla chestii neplăcute, nașul să piardă caseta, șoferul să nu se trezească, întâlnirea să nu aibă loc și cine mai știe câte situații se puteau ivi. Era dificil și asta îngreuna misiunea postului de televiziune să câștige audiență, să difuzeze lucruri șocante, chestiuni de maximă audiență, cum se spune…

Dacă la început eram mândru de ceea ce fac, cu timpul începuse să-mi fie un fel de lehamite. Mi se cereau doar crime, greve de mari amploare, spargeri și tot ce ar putea să rupă gura târgului. De unde naiba să tot scoți atâtea sau măcar să le scornești? Era greu, dar cu toate astea existau oameni care se încumetau la așa ceva, din foame de „senzațional”, din ambiția de a-ți vedea numele pe sticlă sau pur și simplu din lăcomie de câștiguri, cum eram și eu, flămând după bani…

Așadar, dacă analizăm din acest punct de vedere, ceea ce fac televiziunile pentru a câștiga audiență este urmarea firească a evoluției societății noastre. Noi, oamenii, nu doar românii, în general suntem ca și niște copii, într-o veșnică nevoie de educație. Avem nevoie de persoane pe care să le luăm model, pe care să le arătăm odraslelor noastre, uite, așa să fii și tu! Cine să fie acele persoane? La o primă părere, din bun simț cel puțin, ar trebui să ne uităm spre cei care ne conduc, poate că așa suntem sau ar trebui să fim învățați, să ne luăm conducători pe cei mai buni dintre noi. Eu așa am fost crescut.

Caracterele celor care conduc țara, faptele lor sunt însă departe de a fi un model. Iar din punct de vedere al temei concrete din acest text, respectiv conținutul programelor de televiziune, ordonanța de guvern care modifică legea audiovizulaului este un pumn în gura oricărui om de bună credință și care dorește să trăiască într-o țară civilizată. Mă voi referi strict la tema de față și nu voi vorbi despre caracterul profund ipocrit al motivației emiterii ordonanței, respectiv satisfacerea nevoilor electorale și economice a lui Dan Voiculescu. Nu voi spune nimic nici despre felul mârșav al apariției ordonanței, izbitor de asemănător cu metoda folosită în vară a mișcărilor care au precedat declanșarea crizei politice, a așa-zisei lovituri de stat. Iar ca jurist, nu voi insista asupra tâmpeniei instituite în legătură cu plata amenzilor date de CNA numai după emiterea unei sentințe definitive și irevocabile, o gogomănie caracteristică lui Victor Ponta.

Deci, ce mai prevede ordonanța? Ea decretează că de la anul televiziunile vor fi ordonate în funcție de audiență. Asta nu înseamnă doar că în oferta grilă a RDS, UPC sau mai știu eu cărui operator de cablu, posturile tv vor fi listate în funcție de audiență (și că în consecință iar se modifică ordinea lor și va trebui să-mi modific din nou setările la televizor!) ci mai ales că se va declanșa o luptă nebună pentru a avea cât mai mulți telespectatori. Cum se face asta? Foarte simplu, bagi pe post crime, violuri, furturi și tâmpiți. La toate capitolele stăm de la bine spre excelent.

Fă un concurs pe net cu premii pentru știri și toți pseudoziariștii vor veni cu materiale din cele enumerate. Lansează concursuri de genul „tu faci realitatea” și vei obține toate idioțeniile posibile. Adu-i pe Becali, pe Vadim și/sau Dan Diaconescu și ai audiența garantată, pentru că să mă ierte Dumnezeu, dar țara asta s-a umplut de cretini care stau gura căscată și așteaptă să tragă vânturi unul și altul! Iar Ponta, în dorința lui de a face frumos în fața lui Felix vine cu chestia asta. Fără dezbatere publică, fără nicio consultare, fără nimic în sensul de a întreba opinia publică într-o chestiune care ne arde zi de zi: calitatea programelor de televiziune pentru copiii noștri! Dar și pentru noi, adulții, că n-om fi toți băbăciuni în comă la spital!…

Iar când îl întreabă ziariștii de ce e graba asta cu modificarea prin ordonanță de urgență el spune că să nu ne facem griji, că e bine oricum! Culmea nesimțirii și a aroganței…

Probabil că prostia este atât de mare că nici măcar susținătorii lui nu vor tolera astfel de modificări la legea audiovizualului, iar în ianuarie, februarie, martie când ordonanța se va discuta în Parlament, multe chestiuni se vor îndrepta. Sper cel puțin. Dar, până atunci, Felix își va fi primit cadoul, campania electorală se va fi terminat cu înjurăturile la nesfârșit pe toate antenele, iar în consecință revenirea la normal va fi tardivă…

Ponta, această fiară cu ochelari, a reușit să mă facă susținător al lui Băsescu! Așa, încetul cu încetul, din vară până acum, a reușit pe deplin… Să-l ia naiba!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*