Solidaritatea nu e pentru primar și nici pentru oamenii primăriei

Timisoara fantana cu pesti
Fotografie de pe vremea când primar nu era nicolae robu, când Fântâna Cu Pești nu era kitschul monstruos de astăzi.

Atunci când mergem să votăm primarul nu ne gândim la șeful piețelor, la șeful parcărilor, la cine adună gunoiul și cine ne ridică mașinile. Nu! Toți ne gândim la un oraș frumos, curat, la o administrație civilizată. la un oraș european. Și toți votăm un om, adică pe cineva care (credem noi) o să facă toate astea. Sau măcar o să-ncerce din răsputeri, iar noi, o să observăm buna credință și-l vom aprecia.

Deci asta votăm noi! Un om în care ne punem speranțele. Un om care să ne facă să ne simțim bine, să fim mândri cu el, uite, este primarul nostru, să-i dea D-zeu sănătate!

Or, în condițiile astea, dacă ne trezim să-i reproșăm primarului că nu s-a realizat ceva, orice, are el dreptul să zică: nu eu, este responsabilitatea cutărelului? N-am eu treabă cu asta? Nu are acest drept și tocmai v-am spus mai sus de ce! Iar dacă are cineva o altă părere sunt gata să-l ascult.

Aleșii noștri; gunoaiele și parcările

Apoi, dacă ni se cere să stăm în casă și să acceptăm privațiunile, salarii mai mici, să nu plecăm niciunde să lăsăm totul așa cum este pentru mai târziu, pentru a exista un mai târziu, de ce vii tu primăria să mă amendezi pe mine că mi-am lăsat mașina în parcare și n-am plătit cu SMS? De ce mă jignești în felul ăsta? De ce mă-njuri de mamă?

Am să vă răspund tot eu, că de la primar… nici nu mai aștept nimic. Decât să plece.

Eu așa văd. Dacă sunt solidar cu statul, sau mai bine zis dă-l dracului de stat, sunt solidar cu primăria de la Timișoara, că este a mea și primarul e al meu, ea cum este solidară cu mine? Dacă eu accept să nu mai câștig atâția bani, să nu plec niciunde, să pun totul într-un status quo, așa cum ar fi și firesc să fie într-o societate europeană, să-mi las liniștit mașina în fața blocului, că-n spate este ocupat și parcări nu s-au făcut, de ce vii tu primărie ca să-mi tragi o amendă!? De ce?

Răspund tot eu. Pentru că oamenii sunt tot aceia, pandemia nu-i schimbă, eventual îi omoară pe câțiva dar nu e sigur că pe cei care trebuie. Oamenii nu s-au schimbat. Solidaritatea nu are același înțeles pentru toți.

Sensul unic al solidarității

La Primăria Timișoara solidaritatea are alt sens. (Vă rog, nu-mi spuneți că nu-i primarul de vină, că nu el dirijează parcările, că nu el face asta sau aialaltă! Nu accept astfel de răspunsuri. Este o administrație pe care el o conduce! Nicolae Robu! El și nu șeful parcărilor!) Adică, vreau să spun, dacă am putea spune că administrația orașului este ostilă cetățeanului, asta se datorează și primarului.

Probabil că primăria și societățile astea parazite, paralele și parasolare nu acceptă să piardă un leu din salariul lor. Vor stoarce tot de la noi. Cetățenii Timișoarei trebuie să plătească salariile lor. Ei nu trebuie să piardă nimic. Ei nu suportă costurile acestei pandemii. Doar noi, cei care ne lăsăm mașina aiurea dar suntem solidari, doar noi să avem simț civic! Da, veți spune, legile sunt valabile și în stare de urgență. Corect. Dar și nesimțirea e tot așa… Asta dacă o ai, dracul te mai schimbă! Și pământul galben!

Românii au o vorbă: cum e turcul așa-i și pistolul! Deși, ca să priceapă toți, expresia e denaturată, inițial era vorba de cum e tocul, și pistolul! Și mai e una aia cu peștele care se împute de la cap! Și de la coadă se curăță. Și mai e una, puțin cam bădărană, poate nu se cade, nu vreau să jignesc țăranii autentici din Banat. Paore-ai fost, paore-ai rămas!

PS: Acum, când aproape am terminat textul, primesc de la Ziua de Vest o informație. În loc să pună dezinfectanți la intrarea în blocuri, primăria pune flyere electorale cu nicolae robu

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*