Cu pluta prin România. Vaccinarea obligatorie și pandemia lui Becali

blog de Timisoara
Ochiul și timpanul, blog din Timișoara

Grija mea va fi să nu crăp în următoarele două luni. Asta pentru că, în sfârșit, am reușit să mă programez pentru vaccinare. Spun în sfârșit pentru că totuși mi s-a părut complicat procesul de programare și am să vă spun de ce, dar totuși e bine că s-a putut. Și cred că el (sistemul de programare la vaccin) se va perfecționa, iar eu nu voi bate câmpii prea mult pe tema asta.

Respectarea regulilor este (de obicei) pentru fraieri

Merită să vă spun că a fost greoi cu programarea dar asta nu cred că e neapărat de la voința capilor țării, care oricum n-au ei idee despre aplicații, site-uri, portaluri și rahaturi de-astea. A fost complicat din cauza nației noastre, că așa este făcută ea să tragă mereu în piept pe cineva.

Zic deci autoritățile că de vineri ne putem programa online. Bun, seara intru și eu pe site, să văd cum e. Nu se poate, înțeleg din tabloul cu care se deschide site-ul, este o etapă și o procedură deschisă doar pentru medici și instituții, organizații juridice. Iar eu, nu-s niciuna nici alta, sunt doar un tip cu diabet. Deci nu mă programez, ok, n-or fi gata cu softul… Puțină răbdare, îmi zic, cum au trecut atâtea luni, mai trece o zi că n-o fi foc.

Nu pot nici sâmbătă, e tot pentru medici și instituții. Ok, asta e viața în pandemie…

Duminică văd la televizor cum se fac programările. Că dacă nu ești mulțumit poți să schimbi data, să ai răbdare că poate renunță cineva și te pui tu în locul lui. Măi să fie, îmi zic, ia să mă programez, deci a început de-adevăratelea.

Site-ul se deschide tot la fel, că e doar pentru medici și instituții. Iar eu îmi zic ia mai dă-i nabii, să mă dau drept medic că doar n-or ști ei mai bine ca mine cine și ce sunt! Și aleg să mă programez. În fine, am reușit. Dar să vă spun puțin cum a fost, asta ca să înțelegeți cam care e starea națiunii cu vaccinarea anti-covid.

Vaccinarea la Timișoara pare a fi un succes. E full!

Bun, deci am ignorat faptul că nu sunt medic, nu sunt nici instituție publică și am reușit să mă programez. Este adevărat, nu la Iulius Mall, unde am vrut eu, căci numai treceam strada, nici la Spitalul CFR unde m-aș fi dus într-o plimbare pe jos, ci în Dumbrăvița. E bine și acolo, 10 minute de mers cu mașina, pentru cine nu știe, Dumbrăvița este practic lipută de Timișoara, face parte din zona metropolitană, o comună cu aere și mulți corporatiști… 

Dar până m-am programat, m-am mai fâțâit eu să văd, nu renunță cumva vreunul? Nu cumva se eliberează vreu loc în Timișoara? Da’ de unde. Am ales totuși Dumbrăvița, începuse să mă ia cu friguri că pe site se vedea cum se ocupă locurile.

Nu știu cum se fac exact programările, am dedus că e câte unul pe oră, iar acestea se întind pe vreo trei săptămâni înainte. Vorbesc de Dumbrăvița și Timișoara pentru că acolo mă interesa. În alte localități din Timiș erau locuri berechet. De exemplu, la Făget erau peste 2000 de locuri. La Sannicolau Mare la fel, tot peste 2000, la Lugoj erau cred că tot pe-acolo. Astea sunt semne că oamenii nu sunt interesați de vaccin. Din punctul meu de vedere este trist că se întâmplă așa, dar cine sunt eu să iau de mânuță și să-i duc la vaccin? Ba, mai mult, dacă ar fi după mine aș decreta vaccinarea obligatorie.

Obligatoriu aș face și votul, adică aș obliga pe toți oamenii din țară să voteze când sunt alegeri. Dar sunt nevoit să revin la chestiunea de mai sus, cine naiba sunt eu să impun așa ceva!? Pentru că, dacă aș putea aș mai impune câteva, o să le aflați la timpul potrivit. Așa, mă resemnez cu faptul că trăiesc într-o mare. Ca și cu o plută. Unde mă duc curenții, acolo merge și pluta mea!

Programare pentru vaccin

Ca s-o scurtez de tot cu programarea pentru vaccin, în momentul în care am vrut să mă programez, la Dumbrăvița erau vreo 50 de locuri, nu mai țin minte. Fiind însă sub influența celor de la televizor că se pot schimba programările, am tot căutat și dădeam refresh la browser.

Nu se elibera niciun loc la Iulius Mall sau Spitalul CFR. Ba, mai mult, scădeau și alea din Dumbrăvița. În cele din urmă m-am programat, de teamă să nu mă duc până la Lugoj sau la Făget. Așa că peste trei săptămâni voi povesti cum a fost…

pandemie vaccinare obligatorie
Articol din ziarul Adevarul despre vaccinare, o nefericită alăturare între opiniile corecte și informate cu cele de marketing medical

În România nu Covid-19 este problema

Citeam un articol în Adevărul care (vă spun pe scurt) încerca să explice de ce profesorii din mediul preuniversitar nu vor să se vaccineze. Cică profesorii, dacă tot sunt profesori, adică au absolvit o facultate și au ajuns să învețe pe alții, au dreptul să emită păreri. Au pretenția că se pricep la o adică. Iar profesorii din mediul universitar, în rândul cărora vaccinarea este percepută prin intermediul unor filtre corecte, bazate pe expertize, sunt mult mai favorabili ideii despre vaccinare.

Până la un punct sunt de acord cu tot ce spune autorul articolului. Mă opresc însă la sugestia lui că vaccinarea nu trebuie să devină obligatorie, ci trebuie făcută educație. Păi, vă întreb, cum poți să faci educație, cum poți să sugerezi că este nevoie de educație, ce credibilitate are acest demers când pe aceeași pagină cu dilemele vaccinului la profesori apare un articol în care Gigi Becali ne explică despre cum se vindecă de Covid? Acum, sincer, cât adevăr medical au spusele lui Becali?

Insist, nu observați că toată țara asta este bolnavă de ceva mult mai puternic decât Covid-19?

Cum au devenit antivacciniștii puternici? Un motiv ar fi și lipsa de informare, adică a lecturii de publicații otrăvite. Căci, să fie foarte clar, cititul ziarelor nu te face un om mai cultivat sau mai deștept. Ba dimpotrivă, aș putea spune că cititul ziarelor ar putea să te tâmpească.

În schimb, cititul ziarelor te poate face mai informat. Cu o singură condiție: să-ți alegi corect sursa de informație.

Marele paradox este însă acela că având atât de multe „surse de informare” ai mai degrabă șansa să devii tâmpit decât informat. (Vezi alăturarea de informații din articolul citat. Poate că e întâmplătoare, se datorează scripturilor din publicitate, la fel cum s-ar putea să nu fie decât o reclamă la clinica patronată de distinsul manager de fotbal.) Și la chestia asta își dau concursul cu toată silința marii ziariști contemporani, nu le dau eu numele acum. Atunci, cum mai poți face educație la o mare de ignoranți? Asta nu-mi dau eu seama…

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*